Durerea de cap este una dintre cele mai frecvente plangeri medicale.

Se estimeaza ca aproape fiecare persoana, la un moment dat in viata, a avut cel putin un episod de cefalee

Diferenta dintre durerile de cap obisnuite si migrene

Totusi, nu toate durerile de cap sunt la fel.

Migrena reprezinta o forma particulara si complexa de cefalee, care se diferentiaza prin intensitate, durata, simptome asociate si impact asupra calitatii vietii.

Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), migrena este una dintre cele mai invalidante afectiuni neurologice, situandu-se printre primele cauze de dizabilitate la nivel global.

Migrena cronica, in special, afecteaza in mod semnificativ viata personala, profesionala si sociala a pacientilor.

Cefaleea obisnuita

Cefaleea de tip tensional sau „durerea de cap comuna” este cea mai frecventa.

Ea apare ca o senzatie de presiune sau strangere la nivelul fruntii, tamplelor sau cefei.

De obicei:

• este de intensitate usoara pana la moderata,
• nu impiedica desfasurarea activitatilor zilnice,
• nu este insotita de simptome neurologice,
• are o durata relativ scurta (de la cateva zeci de minute la cateva ore).

Migrena

Migrena este diferita prin caracteristicile sale clinice:

• durere intensa, pulsatila, de obicei pe o singura parte a capului,
• episoade care pot dura intre 4 si 72 de ore,
• simptome asociate: greata, varsaturi, sensibilitate la lumina (fotofobie) si la sunete (fonofobie),
• agravarea durerii la efort fizic sau activitati obisnuite,
• posibila aparitie a aurei migrenoase (tulburari vizuale, senzoriale sau de vorbire, cu debut gradual).

Migrena cronica – definitie si particularitati

Migrena cronica este definita prin prezenta durerilor de cap cel putin 15 zile pe luna, timp de peste 3 luni, dintre care cel putin 8 zile prezinta caracteristici tipice de migrena.

Aceasta forma se deosebeste de migrena episodica prin frecventa si severitate.

Pacientii cu migrena cronica ajung sa traiasca aproape zilnic cu dureri de cap debilitante, ceea ce duce la scaderea productivitatii, absenteism de la locul de munca si izolare sociala.

Cauze si factori declansatori

Desi mecanismul exact al migrenei nu este complet elucidat, se considera ca implica anomalii la nivelul excitabilitatii neuronale si al neurotransmitatorilor, in special serotonina.

Printre factorii declansatori se numara:

• stresul emotional,
• lipsa sau excesul de somn,
• schimbarile hormonale (migrenele sunt mai frecvente la femei, mai ales in perioada menstruala),
• alimentele procesate, ciocolata, alcoolul, cafeaua in exces,
• schimbarile meteorologice sau presiunea atmosferica,
• expunerea la lumini puternice sau zgomote intense.

Simptome

Simptomele tipice includ:

• durere intensa, unilaterala, pulsatila,
• durata prelungita (ore pana la zile),
• greata si varsaturi,
• sensibilitate accentuata la stimuli senzoriali,
• dificultati de concentrare, oboseala extrema, iritabilitate.

In cazurile cu aura migrenoasa, pacientii pot experimenta:

• flash-uri luminoase, pete negre sau linii in zig-zag in campul vizual,
• amorteli la nivelul fetei sau membrelor,
• dificultati de vorbire

Diferente cheie intre cefaleea obisnuita si migrena

• Durata: cefaleea comuna dureaza cateva ore, migrena poate persista pana la 3 zile.
• Intensitatea: cefaleea este suportabila, migrena este invalidanta.
• Localizarea: cefaleea e difuza (pe toata suprafata capului), migrena e adesea unilaterala.
• Simptome asociate: migrena include greata, varsaturi, fotofobie si fonofobie, pe cand cefaleea nu.
• Impact: migrena afecteaza sever calitatea vietii si capacitatea de munca, spre deosebire de durerile de cap obisnuite.

Complicatii

Lipsa tratamentului adecvat poate duce la:

• abuz de medicatie analgezica, cu agravarea cefaleei (cefalee de abuz medicamentos),
• anxietate si depresie,
• tulburari de somn,
• risc crescut de accidente vasculare cerebrale la pacientii cu migrena cu aura.

Diagnostic

Diagnosticul se bazeaza in principal pe anamneza si descrierea detaliata a simptomelor.

Pentru a exclude alte cauze, medicul poate recomanda investigatii precum:

• RMN cerebral,
• CT cerebral,
• analize de laborator, daca se suspecteaza cauze metabolice.

Preventie

Pacientii cu migrena cronica pot reduce frecventa si intensitatea crizelor prin:

• identificarea si evitarea factorilor declansatori personali,
• pastrarea unui jurnal al migrenelor,
• mentinerea unui program regulat de somn si alimentatie,
• hidratare corespunzatoare,
• practicarea tehnicilor de relaxare (yoga, meditatie, respiratie controlata).

Concluzii

Migrena cronica nu este o simpla durere de cap.

Ea reprezinta o afectiune neurologica severa, care afecteaza milioane de oameni si poate avea consecinte debilitante asupra vietii de zi cu zi.

Diferentierea clara intre migrena si cefaleea obisnuita este esentiala pentru diagnostic si tratament corect.

Prin recunoasterea timpurie a simptomelor, adoptarea unui stil de viata sanatos si utilizarea tratamentului adecvat, pacientii pot obtine o reducere semnificativa a frecventei crizelor si o imbunatatire a calitatii vietii.

sursa