062001930
  medpresa@gmail.com

 

Generalități

Neurologia este o ramură specială a medicinii care se ocupă cu diagnosticul și tratamentul bolilor organice care afectează sistemul nervos central, periferic si vegetativ. Motorica, percepţia, gândirea, vorbirea şi sentimentele se bazează pe structurile complexe ale celulelor nervoase ce formează sistemul nervos central, care poate fi afectat de o varietate de disfuncţii şi boli.

Nervii trimit şi transportă semnale electrice prin întregul organism. Ei sunt implicaţi în toate acţiunile noastre, în felul în care percepem lumea din jur – prin intermediul acuităţii vizuale, auditive, olfactive (miros), gustative şi tactile (atingere).

Sistemul nervos are două părţi principale. Una dintre ele este sistemul nervos periferic (SNP).

Nervii SNP se ramifică prin corp şi ajung în fiecare parte a acestuia, de la frunte până jos la vârful degetelor mâinilor şi picioarelor. Cealaltă parte este sistemul nervos central (SNC). Acesta este format din creier/centrul de comandă şi de control al sistemului nervos şi măduvei spinării, care coboară de la creier prin tunelul format de coloana vertebrală. SNC, primeşte semnalele nervoase de intrare de la SNP şi transmite semnale de comandă de ieşire prin SNP către toate părţile corpului.

Simptome

SNC efectuează multe sarcini, astfel simptomele clinice legate de SNC sunt foarte variate. Identificarea sursei problemei în sistemul nervos este dificilă pentru că bolile şi lezările nervilor într-o parte a sistemului apar ca simptome departe de locul în care se află adevărata problemă.

Câteva dintre simptome sunt pierderea simţului tactil, slăbirea, dificultatea locomotorie, pierderea capacităţii de a vorbi, tulburări de vedere, confuzie, vertij, pierderea cunoştinţei, etc.

Cauze

Există multe boli care pot să afecteze SNC. Categoriile principale de boli cerebrale sunt cele care implică probleme ale alimentării cu sânge, cele care implică infecţiile, tulburările toxico-metabolice, traumatismele, tumorile, schimbările degenerative, etc. Ca orice parte a corpului, SNC are nevoie de alimentare vasculară. Întreruperea alimentării cu sânge mai mult de câteva minute provoacă probleme, şi respectiv, celulele nervoase încep să moară. O arteră ce aduce sângele la creier poate fi blocată de tromboză, sau un cheag de sânge. Acest lucru se poate datora unei probleme existente precum arterioscleroza, când pereţii arterelor se îngustează şi/sau ateroscleroza, când se depune grăsime pe interiorul pereţilor arterelor. O altă cauză a congestiei cerebrale este hemoragia cerebrală - scurgerea de sânge dintr-un vas sanguin deteriorat.

Cine se află în pericol?

Congestia cerebrală apare la cei cu tensiunea arterială mare şi/sau fumători. Alţi factori de risc sunt diabetul, nivelul înalt de colesterol în sânge, bolile de inimă şi cazuri de congestie cerebrală în familie.

Pronosticuri

Pronosticul pentru victimele congestiei cerebrale este variabil. Unele tipuri de celule ale corpului precum cele din piele, se pot multiplica pentru a reface deteriorările. Celulele nervoase deteriorate prin lezări, infecţii sau alte probleme nu pot face acest lucru – mai ales cele din sistemul nervos central. Incapacitatea de reconstituire se datorează parţial formelor şi interconexiunilor neuronale extrem de complicate.

În anumite cazuri, alte celule nervoase şi alte trasee pot prelua sarcinile celor care au fost pierdute. Aşa se întâmplă că oamenii care au suferit o congestie cerebrală, îşi pot recăpăta treptat capacitatea de utilizarea a unui membru sau să înveţe din nou să vorbească. Adaptarea şi refacerea pe această cale necesită de obicei ajutorul psihoterapeuţilor.

Infecții

Germenii mici precum bacteriile sau virusurile, paraziții, pot să infecteze sistemul nervos central, aşa cum se întâmplă şi cu alte părţi ale corpului. Uneori infecţiile pun viaţa în pericol, în special dacă sunt afectaţi nervii care controlează bătăile inimii, respiraţia sau alte procese vitale. În cazul meningitei, straturile din jurul creierului (meningele) se infectează şi se inflamează. Germenii ajung în sânge prin plămâni, sau pot pătrunde în cutia craniană prin urechi sau prin sinusuri, sau printr-o lezare a capului. Adesea nu există un traseu de intrare evident clar pentru apariţia infecţiei.

Inflamatia creierului (encefalului) poartă denunirea de encefalită, iar atingerea maduveii spinării se numeste mielită. Cînd boala prinde și foiţele care căptuşesc sistemul nervos central (meningele), atunci este vorba de meningită, însa de cele mai multe ori inflamaţia prinde în acelaşi timp creierul, meningele sau măduva spinării, de unde şi denumirea combinată de: meningo-encefalită, encefalo-mielită. Inflamaţia nervilor periferici se numeste nevrită, iar dacă sunt prinşi mai multi nervi - polinevrită.

Degenerări

Multe părţi ale corpului se uzează şi se degenerează cu vârsta. Unele părţi ale SNC sunt vulnerabile la anumite tipuri de degenerare, care afectează senzaţiile şi mişcările (boala Parkinson, Coreea lui Huntington, sindromul Gilles de la Tourette, ataxiile ereditare, etc.).

Tulburări funcționale

Există un alt grup de probleme ale sistemului nervos cunoscut sub numele de tulburări funcţionale. Acesta înseamnă că boala se naşte din felul în care lucrează sau funcţionează celulele nervoase şi nu din defecte fizice sau structurale. Printre tulburările funcţionale ale SNC se numără durerile de cap, migrenele, epilepsia şi vertijul. Acestea sunt subiecte vaste de discuţie şi sunt tratate separat, la fel ca şi bolile degenerative cum ar fi demenţa, boala Alzheimer, si scleroza în plăci.

Printre bolile ale sistemului nervos periferic fac parte:

  • afecțiuni ale nervilor cranieni sau periferici – (neuropatii, polineuropatii, nevralgii); boli inflamatorii demielinizante – (sindromul Guillain- Barré, polineuropatia cronică inflamatorie demielinizantă); tumori ale nervilor – (neurinoame);
  • sindroame compresive – (radiculopatii prin hernii ale discurilor intervertebrale (de ex.: sciatica vertebrală), sindromul de tunel carpal); boli ale joncțiunii neuro-musculare – (miastenia);
  • boli ale mușchilor scheletici, miopatii – (distrofii musculare, miotonie, boli inflamatorii-miozite);
  • traumatisme ale nervilor.

Sistemul nervos vegetativ (autonom) nu se află sub control conștient. El influențează asupra proceselor precum: frecvența cardiacă, respirația, digestia, salivația, transpirația, dilatarea pupilelor, micția, excitația sexuală, activitatea glandelor endocrine.

Drepturile tale

Parkinson este o boală degenerativă a sistemului nervos central care afec- tează sistemul de motor.
Insomnia reprezintă o tulburare de somn, care se caracterizează prin incapacitatea de a adormi.
Boala Huntington (boala coreea Huntington) este o boală a sistemului nervos caracterizată prin apariţia...
Demenţa reprezintă scăderea treptată, progresivă a funcţiilor mentale cum ar fi: gândire...

Articole medicale

Dicționarul maladiilor neurologice

Caută în termenii maladiilor neurologice