062001930
  medpresa@gmail.com

Tulburarea de anxietate socială sau fobia socială, cum este mai popular cunoscută, este una dintre cele mai comune afecţiuni mintale.

Caracteristica principală a fobiei sociale este anxietatea puternică sau frica de a fi judecat, etichetat negativ de alte persoane sau eliminat dintr-un anumit cerc social.

De multe ori, persoanele cu fobie socială se percep ca fiind stupide, ciudate sau plictisitoare, aşa că evită pe cât posibil socializarea sau, atunci când contactul cu alţi oameni este inevitabil, devin foarte neliniştite şi suferă crize de anxietate.

Potrivit statisticilor, peste 15 milioane de americani adulţi sunt diagnosticaţi cu fobie socială.

Afecţiunea debutează, de regulă, în adolescenţă şi este adesea confundată cu timiditatea, dar trebuie menţionat că fobia socială are implicaţii mult mai profunde asupra persoanei afectate.

Fobia socială: simptome

Printre simptomele care pot indica faptul că o persoană se confruntă cu fobie socială amintim:

  • Ritm cardiac accelerat
  • Ameţeală
  • Transpiraţie excesivă
  • Atacuri de panică
  • Anxietate
  • Frică nejustificată
  • Izolare socială
  • Tremurul
  • Înroşirea obrajilor
  • Tensiune musculară
  • Crampe abdominale
  • Tulburări digestive (diaree)
  • Senzaţia de lipsă de aer

Fobia socială poate da peste cap viaţa persoanei care se confruntă cu această problemă.

De exemplu, aceasta poate refuza o ofertă de job care necesită interacţiunea cu alţi oameni, poate refuza socializarea cu prietenii sau poate avea rezultate slabe la şcoală, pentru că nu îşi poate controla emoţiile în timpul unui examen, deşi a învăţat materia.

De asemenea, o persoană cu fobie socială reuşeşte cu greu să menţină o relaţie de cuplu, de teamă că va fi judecată, şi este mult mai expusă riscului de depresie, alcoolism sau chiar suicid.

Fiecare persoană cu fobie socială poate experimenta stări diferite, în funcţie de anumite situaţii.

Cele mai comune situaţii în care întâmpină probleme sunt următoarele:

  • Vorbitul cu un străin sau în public
  • Întâlnirea cu un potenţial partener
  • Menţinerea contactului vizual
  • Folosirea toaletelor publice
  • Mersul la petreceri
  • Mâncatul în faţa altor persoane
  • Mersul la şcoală sau la muncă
  • Iniţierea unei conversaţii

Cauze

În prezent nu se cunoaşte cu certitudine cauza fobiei sociale, dar este posibil hiperactivitatea amigdalei – adică acea parte din creier care controlează răspunsul la frică – să favorizeze apariţia acestei tulburări.

De asemenea, este posibil ca fobia socială să fie consecinţa abuzului emoţional ori fizic sau a bullyingului.

Copiii şi adolescenţii timizi ai căror părinţi sunt foarte stricţi sau îi controlează în permanenţă sunt mai predispuşi să dezvolte fobie socială.

O problemă de sănătate, un defect estetic o voce mai aparte pot fi, de asemenea, factori ce pot declanşa fobia socială.

Diagnostic

Diagnosticul de fobie socială se stabileşte pe baza mai multor criterii. În primul rând, medicul va efectua un examen clinic, va nota simptomele resimţite de pacient şi situaţiile în care acestea se acutizează.

Ulterior, medicul va apela la cele 5 criterii stabilite de DMS-5 (Manualul de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mintale) în vederea confirmării sau infirmării diagnosticului de fobie socială:

  1. Frica sau anxietatea persistentă, intensă, legată de anumite situaţii sociale, deoarece persoana crede că va fi judecată sau umilită de ceilalţi
  2. Evitarea situaţiilor care produc anxietate sau confruntarea acestora, dar cu un sentiment puternic de frică ori anxietate
  3. Anxietate exagerată în raport cu o situaţie banală
  4. Anxietate sau distres care interferă cu activităţile zilnice
  5. Frică sau anxietate care nu poate justificată de o afecţiune medicală, anumite medicamente sau substanţe (droguri, alcool)

Fobia socială: tratament

În ciuda tratamentelor disponibile, mai puţin de 5% dintre persoanele cu fobie socială solicită ajutor medical în primul an de la debutul simptomelor şi peste o treime dintre acestea îndură manifestările timp de 10 sau chiar mai mulţi ani.

Tratamentul fobiei sociale constă, în principal, în şedinţe de psihoterapie, în special terapie cognitiv-comportamentală.

Uneori pot fi necesare anumite medicamente (inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei, antidepresive, antianxiolitice, beta-blocante etc.), alteori se preferă combinaţie de psihoterapie-medicamente.

Psihoterapia ajută pacientul să capete încredere în sine şi să identifice situaţiile în care nu se simte confortabil, dar îi oferă şi metode prin care le poate depăşi. În timpul terapiei cognitiv-comportamentale, orice persoană poate învăţa să-şi identifice problemele mai clar, să conştientizeze gândurile automate, să distingă între fapte şi gânduri iraţionale, să-şi înfrunte temerile în loc să le evite, să vadă o situaţie dintr-o perspectivă diferită, să dezvolte un mod pozitiv de a gândi şi de a vedea situaţiile, să devină mai conştientă de propriile stări emoţionale, să nu se mai învinovăţească, să se accepte şi să se înţeleagă în loc să se judece pe ea însăşi sau pe alţii.

Tehnicile de reducere a stresului (meditaţia, respiraţia profundă, yoga, tai-chi, meloterapia, aromaterapia), exerciţiile fizice regulate, somnul odihnitor, dieta echilibrată şi evitarea consumului de alcool sau cafea pot ajuta, de asemenea, la reducerea simptomelor asociate fobiei sociale.

sursa

Identificarea semnelor timpurii ale bolii Alzheimer este esențială.
O minte agitată la culcare poate împiedica somnul
Dacă o persoană observă simptome precoce ale unei tumori cerebrale, ar trebui să discute cu medicul pentru un diagnostic amănunțit.
Creierul se îmbolnăvește din cauza noastră, pentru că nu știm să protejăm această „bijuterie”.