Criza miastenică
| Termenul | Definiția |
|---|---|
| Criza miastenică | DEFINIȚIE ȘI CAUZECriza miastenică este o urgență medicală ce poate apărea în contextul miasteniei gravis, reprezentând exacerbarea și generalizarea slăbiciunii musculare, aceasta cuprinzând inclusiv musculatura respiratorie, cu apariția insuficienței respiratorii, în acest caz, pacientul necesitând susținerea funcției respiratorii prin intubație și ventilație mecanică.
Miastenia gravis este o afecțiune autoimună, caracterizată de prezența în organism a unor autoanticorpi care împiedică transmiterea impulsului nervos către musculatura striată, determinând incapacitatea acestora de a funcționa.
Autoanticorpii formați în cadrul miasteniei gravis se așază pe receptorii pentru acetilcolină de la nivel postsinaptic, blocând astfel funcționalitatea joncțiunii neuromusculare. SEMNE ȘI SIMPTOMECriza miastenică debutează, de cele mai multe ori, cu generalizarea slăbiciunii muscular. Insuficiența respiratorie din cadrul crizei miastenice apare odată cu afectarea musculaturii bulbar și a celei respiratorii . Dispneea și slăbiciunea musculară generalizată sunt manifestările care preced criza miastenică, implicit insuficiența respiratorie care survine ulterior. Cu toate acestea, este foarte important de menționat că nu orice persoană diagnosticată cu miastenia gravis care prezintă dispnee este în criză, de aceea, anamneza și examenul fizic sunt esențiale pentru punerea corectă a diagnosticului de criză miastenică. DIAGNOSTICDiagnosticul de criză miastenică include îndeplinirea a două criterii: 1. Evaluare cardiopulmonară amănunțită în vederea excluderii oricărui alt proces activ care să determine apariția dispneei, implicit insuficienței respiratorii (radiografie cardiopulmonară, ultrasonografie, electrocardiografie, angiografie) 2. Dovada agravării manifestărilor miasteniei gravis (intensificarea/generalizarea slăbiciunii musculare). TRATAMENTTratamentul standard al crizei miastenice și exacerbărilor miasteniei gravis include:
Accesări: 1540
|
