Compresia nervoasă

DEFINIȚIE ȘI CAUZE

Aceasta debutează cu senzația de amorțire, arsură sau durere și se poate manifesta oriunde pe traseul acelui nerv, nu neapărat în zona imediată leziunii. De multe ori simptomele ușoare se întind pe parcursul a câteva săptămâni, nefiind identificate în timp util.

În funcție de cauza declanșatoare, gravitatea afecțiunii și momentul în care se intervine pentru tratare, compresia nervoasă poate avea efecte minore sau severe, precum afectarea permanentă a nervului, atrofia musculară și chiar paralizia.

FACTORI DE RISC ȘI CAUZE

În principiu, orice situație care duce la creșterea presiunii asupra unui nerv poate determina o compresie. Cele mai comune cauze sunt loviturile directe, menținerea unei posturi necorespunzătoare, ținerea picioarelor încrucișate sau sprijinirea pe coate vreme îndelungată:

• Traumatismele osoase– dislocările, fracturile sau excrescențele anormale pot reduce spațiul alocat acelui nerv, sporind presiunea;
• Inflamarea tendoanelor sau articulațiilor;
• Bolile țesuturilor conjunctive(poliartrita reumatoidă, lupusul eritematos sistemic, guta), care au ca efect inflamarea anumiotr articulații și, implicit, compresia nervoasă;
• Creșterea în greutate;
• Retenția de apă(care poate duce la acumularea de kilograme suplimentare);
• Afecțiunile tiroidiene, în speical hipotiroidismul (care poate determina atât retenția de apă, cât și creșterea în greutate);
• Diabetul;
• Artrita reumatoidă;
• Sarcina, însoțită și ea de kilograme suplimentare;
• Menopauza;
• Activitățile repetitive, precum dactilografierea, cusutul de mână sau utilizarea constantă a unui anumit instrument

SIMPTOMATOLOGIA COMPRESIEI NERVOASE

În funcție de zona în care acționează nervul afectat, simptomele pot varia. Cel mai adesea durerea este singurul semn de compresie nervoasă, care se poate resimți totuși și ca arsură, înțepătură, furnicătură sau amorțeală. Durerea poate fi însă constantă sau intermitentă, surdă sau extrem de puternică și chiar poate evolua în intensitate treptat.

Simptomele pot crește sau scădea în intensitatea în funcție de poziția corpului, dar, la fel de bine, pot dispărea spontan și reapărea mai târziu. În timp poate fi afectată și funcția musculară, observându-se în cazul compresiei unui nerv motor anumite contracții și o scădere a forței acelui mușchi, în special pe o anumită parte a sa.

Pe măsură ce condiția se menține și funcția nervului este tot mai afectată, mușchiul din zonă se poate atrofia. Când nutrienții și sângele care hrăneau acel nerv responsabil cu acționarea mușchiului nu mai pot iriga nervul corespunzător, se poate instala hipotonia musculară (scăderea tonusului muscular) și chiar paralizia.

În situațiile în care nervul afectat este responsabil cu controlarea rectului sau a vezicii urinare, disfuncționalitatea acestuia are ca fect chiar și incontinența.

Atunci când durerea sau celelalte simptome durează mai mult de câteva zile fără a arăta niciun semn de ameliorare, controlul medical este mai mult decât necesar.

COMPRESIILE NERVOASE DUBLE

Acest fenomen numit în literatura de specialitate „double crush” a fost menționat pentru prima dată de către Upton și McComas, în urma unui studiu clinic efectuat pe 115 pacienți diagnosticați cu sindromul compresiei nervoase a nervului median sau ulnar. Descoperind că 81 dintre aceștia prezentau urme ale unei leziuni cervicale, cei doi au concluzionat că instalarea compresiei la un anumit nivel crește considerabil riscul de a experimenta compresii și la alte nivele.

Explicația lor a fost aceea că, prin natura afecțiunii, compresia afectează practic abilitatea nervilor de a-și transporta nutrienții, de aici și riscul crescut al apariției unor noi inflamații în alte părți ale sistemului nervos periferic. Iar cercetarea lor a fost urmată și susținută și de alte cercetări, care au indicat o corelație cu compresiile de la nivel cervical, toracic, dar și al tunelelor carpian și cubital.

TIPURI DE COMPRESII NERVOASE

• Sindromul de tunel carpian – afectează nervul median, unul dintre principalii nervi ai mâinii, care trece chiar pe dedesubtul tunelului carpian de la încheietura mâinii;
• Sindromul interosos anterior – afectează nervul interosos anterior, de regulă prin presiunea exercitată asupra capului profund al rotundului pronator;
• Sindromul pronator teres – afectează nervul median chiar la intrarea în mușchiul pronator-teres;
• Sindromul ligamentului Struthers – afectează nervul median în zona ligamentului Struther (acest ligament este o structură destul de rară, constând într-o fâșie de țesut conjunctiv care leagă diafiza humerusului de epicondilul medial);
• Sindromul de tunel cubital – afectează nervul ulnar în regiunea cotului, la trecerea prin tunelul cubital;
• Sindromul de canal Guyon – afectează nervul ulnar la trecerea prin canalul Guyon (canal situat în zona articulației radio-carpiene, chiar pe fața palmară);
• Compresia nervului radial – afectează nervul radial, în zona axilei;
• Compresia nervului interosos posterior – afectează nervul radial chiar la intrarea în mușchiul supinator, de regulă ca urmare a unei fracturi a antebrațului;
• Compresia nervului suprascapular – afectează nervul suprascapular la nivelul umărului;
• Compresia nervului peronier – afectează nervul peronier în zona capului fibulei;
• Sindromul de tunel tarsian – afectează nervul tibial posterior, de regulă în zona maleolei mediale;
• Meralgia paraesthetica – afectează nervul cutanat lateral al coapsei;
• Compresia nervului iliohipogastric sau a celui obturator – afectează nervul iliohipogastric sau obturator la nivelul plexului lombar;
• Compresia nervului pudendal – afectează nervul pudental la nivelul plexului sacrat. (2, 4)

DIAGNOSTICAREA COMPRESIEI NERVOASE

Atribuirea diagnosticului de compresie nervoasă se face avându-se în vedere atât simptomatologia raportată, cât și istoricul medical al persoanei afectate. Acestora li se adaugă un examen fizic detaliat, împreună cu o serie de teste.

În termeni de specialitate se prescurtează EMG și definește o procedură de analiză a activității electrice înregistrate la nivelul nervilor sau al mușchilor. Aceasta se face utlizându-se electrozi în formă de ac, introduși în mușchiul ce urmează să fie testat. Celălalt capăt este conectat la un aparat care generează un grafic al contracțiilor acelei unități motorii analizate.

La fel de bine se poate utiliza însă și o tomografie computerizată sau un RMN, prin care vor fi identificate eventualele fracturi, artrite, inflamații sau anomalii responsabile pentru exercitarea presiunii.

TRATAMENT

De la caz la caz, în funcție de natura și severitatea afecțiunii, modalitățile de tratare a compresiei nervoase variază. Cazurile minore pot fi adesea depășite printr-un simplu repaos sau evitarea reluării acelei acțiuni care a declanșat durerea.

Alternativ, opțiunile includ, dar nu se limitează la:

• Medicamente din grupa AINS(anti-inflamatoare nesteroidiene): ibuprofen, aspirină – prin reducerea inflamațiilor se reduce, automat, și presiunea exercitată asupra nervului;
• Corticosteroizi administrați oral sau steroizi injectabili– tot pentru reducerea inflamațiilor;
• Terapie fizică– anumite exerciții fizice permit lucrarea musculaturii sau a articulațiilor care puneau probleme, remediind anormalitățile fizice.