Generalitati
Boala Alzheimer, demența si alte afectiuni grave cognitive si ale memoriei sunt diferite de crizele ocazionale de uitare. Cand omul imbatraneste, abilitatea sa de a-si aminti lucruri in mod natural scade.
Exista si alti factori care afecteaza sanatatea memoriei, printre care: oboseala, depresia si dieta. Daca dificultatie de amintire nu sunt observate de toti prietenii si membrii familiei, nu exista motive de ingrijorare, fiind cel mai probabil vorba de o memorie precara.
Memoria este buna atat timp cat persoana isi aminteste lucrurile importante si isi poate indeplini sarcinile zilnice. Daca cineva simte totusi ca memoria sa nu este cum a fost, si are dificultati in a procesa informatiile de baza, atunci e bine sa consulte cat mai curand un medic. Uneori o memorie proasta poate fi un simptom al unei boli serioase cum ar fi Alzheimer sau dementa. Daca boala este diagnosticata din timp, tratamentul poate fi de un real folos. Totusi, memoria precara poate fi o problema importanta, deci, cum se poate scapa de ea?
Sfaturi pentru imbunatatirea memoriei
Urmatoarele sfaturi pot ajuta la ascutirea memoriei, astfel incat persoana sa se simta increzatoare in viata de zi cu zi.
1.Exersarea gandirii. Este importanta folosirea regulata a functiei gandirii pentru a mentine o buna functionare a creierului, ca o masina bine unsa. Un creier activ functioneaza mai bine decat un creier nefolosit: analizeaza si rezolva problemele mai rapid, si este capabil sa memoreze cu mai multa usurinta. In plus, e bine ca fiecare sa incerce sa invete lucruri noi, astfel incat creierul sa nu ramana fixat in aceleasi rutine zi dupa zi. 2.Odihna suficienta. Efectele privarii de somn au fost comparate cu betia: concentrarea atentiei este afectata, timpul de raspuns este mai lung, si memoria este mai precara. Mintea nu poate retine informatiile eficient daca nu este odihnit. Pentru a mentine o minte proaspata si clara este nevoie de un somn bun de noapte, in fiecare noapte. Recuperarea somnului la sfarsitul saptamanii nu este de ajutor. In schimb, mentinerea unei rutine de somn, face ca mintea sa fie mereu in cea mai buna forma. 3.Concentrarea atentiei. Deseori, oamenii uita lucrurile pur si simplu pentru ca nu-si concentreaza suficient atentia cand obtin informatia. O persoana nu-si poate aminti numele unei alte persoane, pur si simplu pentru ca nu este interesata de acea persoana. E bine ca informatiile considerate importante sa fie repetate de mai multe ori sau sa fie notate pe hartie. Simpla concentrare a atentiei ajuta deseori la retinerea informatiei. 4.Memorarea cu ajutorul rimelor. Rimele nu sunt eficiente doar pentru copii, ele pot fi de folos si persoanelor cu probleme de memorie. In cazul in care cineva are probleme cu retinerea numelor, spre exemplu, poate gasi cuvinte care sa rimeze cu acele nume. Repetarea numelui si a rimei de cateva ori ajuta la o mai buna fixare a informatiei. 5.Notarea pe hartie. Tinerea unei liste cu sarcinile zilnice este cea mai simpla si mai eficienta cale de a retine lucrurile. Lista nu trebuie consultata tot timpul, dar daca persoana simte ca uita ceva, poate oricand sa scoata carnetelul si sa-si verifice lista. 6.Acordarea unei pauze. Studentilor le este deseori greu sa recapituleze pentru examene intrucat isi amintesc doar prima si ultima parte a lectiilor pe care le repeta. Partea din mijloc este deseori uitata si aceasta parte se mareste pe masura ce studentul parcurge si mai multa materie. Se recomanda oprirea din activitate la fiecare 30-50 minute de repetat. Aceste pauze ii vor oferi sansa creierului sa se improspateze si sa echilibreze partile repetate, rezultand o retinere mai buna.
- vitamina A si beta-carotenul: spanac, morcov, pepene galben, suc de fructe de iarna
- vitamina C: broccoli, rosii, capsuni, citric
- vitamina E: ulei vegetal, seminte, nuci, germeni de grau
12.Exercitii fizice regulate. Exercitiile fizice eficiente pentru sanatatea inimii, cum ar fi alergaturile, sunt bune atat pentru inima cat si pentru creier. Studiile arata ca aceste exercitii elibereaza hormoni care ajuta creierul sa regenereze celulele cerebrale. Baschetul, tenisul, voleiul sau orice alt sport ce implica efort fizic sustinut sunt potrivite pentrui mbunatatirea memoriei. De asemeni, exercitiul fizic ajuta la scaderea tensiunii artriale care contribuie la pierderea memoriei pe masura ce persoana inainteaza in varsta.
13.Interpretarea muzicii. Un experiment condus de un psiholog de la Universitatea londoneza a aratat ca muzica ofera o mai buna concentrare a atentiei persoanelor cu disabilitati cognitive. Pacientii care sufera de dementa au oferit respunsuri mai bune despre istoria personala cand exista un fond muzical. Nu conteaza genul muzical, daca se aud cele 4 anotinmpuri ale lui Vivldi sau muzica punk; conteaza sa fie muzica in loc de tacere. Pe baza acestor descoperiri, se recomanda interpretarea sau ascultarea unor bucati muzicale pentru imbunatatirea memoriei.
14.Schimbarea mediului. Asa cum s-a mentionat mai sus, relaxarea ajuta la procesarea mai usoara a informatiilor de catre creier. Afirmatiile pozitive ajuta la cresterea increderii in sine si la o stare de calm, dar exista si metode fizice pentru ca o persoana sa se simta relaxata. Plasarea unor lumanari sau a altor obiecte parfumate in casa, pot crea o atmosfera relaxanta. Sau folosirea de culori calde la peretii camerelor, cum ar fi culori pastel sau tonuri de maro. Imaginarea unor scene pline de pace cum ar fi albastrul marii sau verdele ierbii pot ajuta la procesarea informatiilor cand persoana lucreaza la o sarcina ce implica multa concentrare.
15.Evitarea distragerior. Realizarea mai multor sarcini in acelasi timp poate duce la realizarea unor lucruri mai repede, dar are efecte negative pe fuctionarea memoriei.
Spre exemplu, un student care invata pentru un examen nu va putea asimila informatia adecvat daca in fundal se aude muzica rock data la volum mare, sau daca aude jocurile video pe care fratele sau mai mic le joaca in cealalta camera. Cat mai mult posibil e bine sa fie indepartate toate lucrurile care pot distrage cum ar fi telefonul mobil, televizorul, radioul, inainte de inceperea unei activitati mentale care doreste sa aiba ca rezultat memorarea pe termen lung. In acest fel mintea sa poate concentra asupra unei singure sarcini si isi foloseste toate resursele pentru aceasta.





